24 aprilie 2012

Ultima litera din alfabetul meu


De data asta nu este o insiruire de cuvinte care sa ma faca pe mine sa par dubioasa sau ceva, este chiar trista realitate pe care o traiesc. Totusi nu despre asta as vrea sa iti scriu. Vreau sa iti scriu pentru ca abia m-am linistit, pentru ca am un moment cu mine, pentru ca incerc sa pun un punct scurt zilei asteia lungi. Incerc sa sterg "puncte-punctele-le" care s-au ingramadit peste zi. In ultima ora m-am simtit metaforic deschisa de un bisturiu foarte precis si foarte ascutit. Nimic nu mai este la fel, Z.! Imi amintesc un citat din Ce ne spunem cand nu ne vorbim: "sufletul nu e o guma de mestescat. nu se intinde si nici nu se da din gura in gura". Ba fix asta este! Se da din gura clipei in gura clipei urmatoare si cate una se hotaraste sa fie mai jucausa si sa faca cate un balon cu guma -aka sufletul tau- pentru ca mai apoi sa faca POC. Noroc ca se lipeste la loc! Apoi nimic nu mai este la fel.

Nu imi lua fix ce imi place! nu imi lua jocul si joaca. nu imi lua cuvintele si necuvintele.nu imi lua sensurile care nu au nevoie de subtitrare. You were fun cause you understood without asking questions!

mi-e tare somn si povestea e lunga, asa ca mai asteapta-ma pana maine.
ma duc sa visez un pic...revin!
                                  

R.