26 septembrie 2012

Aidan vs. Mr. Big



Mi-amintesc de multe nopti albe din vara lui 2010 cand macam Sex and the city pe paine. Nu il vazusem niciodata de la cap la coada si cand a aparut SATC The Movie 2, trebuie sa recunosc ca nu prea am inteles substratul intamplarilor pentru ca imi lipseau detalii importante referitoare la istoria personajelor. Nu am avut de ales si am inceput sa "cercetez", astfel incat sa inteleg despre ce era vorba...si nu m-am mai oprit decat la ultimul episod din sezonul 6 :) 
Eu l-am iubit intotdeauna pe Aidan si nu am inteles de ce Carrie se intorcea mereu la Mr. Big....de ce cand ai pe cineva minunat langa tine, care te iubeste total si vrea sa isi petreaca tot restul vietii cu tine, inima ta vibreaza tot mai puternic atunci cand il vede pe celalalt..omul care te ridica si te coboara, care te poarta in zone in care nu ti-ai dori neaparat sa ajungi, acolo unde intalnesti durerea si dezamagirea. Pentru mine Aidan era perfect...acum insa imi dau seama ca ar fi fost calea cea simpla...nu neaparat cea fericita. Nu e suficient sa fie totul ca la carte, daca este linie dreapta. Nu este suficient sa ai tot ce ti-ai dorit vreodata, daca inima ta nu vibreaza la nimic din toate astea. Nu e suficient sa ai usa deschisa in viata unui om, daca nu iti doresti cu adevarat sa fii acolo. La fel cum nu este suficient sa acorzi unei persoane spatiu in programul tau, daca nu-i faci loc si in inima ta. 
Carrie a stiut ca nu acolo in acele brate puternice va gasi fericirea pe care o cauta...a stiut ca acolo va gasi liniste si confort, iubire si grija, dar ca ceva va lipsi intotdeauna....oare cum iti dai seama de asta? Oare caldura pe care o simti dupa un timp de relatie poate fi doar un fel de afectiune/drag care nu se va transforma niciodata intr-o mare iubire? E normal sa gasesti ce cauti in oameni diferiti? Sa ai senzatia ca doi sau mai multi oameni ar face omul perfect, daca s-ar contopi. Oare trebuie sa prioritizam, sa stabilim rece si matematic ce e mai important pentru noi si sa ramanem la cele cateva puncte alese...sau mai bine ar fi sa continuam cautarea pana in momentul in care vom gasi omul care sa atinga cate un pic din fiecare coarda sensibila?
 De obicei relatiile se construiesc avand la baza criterii total irationale. Pot avea inceputuri intense sau calme si ar fi bine sa contina macar un strop de atractie si un pic mai multa curiozitate in legatura cu persoana de langa. Cand stii ca mergi in directia corecta?..probabil ca simti. Cand ar fi mai bine sa te opresti? Poate chiar acum...poate mai tarziu.
O vorba din batrani spune ca ar trebui sa invatam din greselile altora, in timp ce alta spune ca este bine sa facem proprile greseli ca sa tragem singuri concluziile..Probabil ca amandoua se aplica la fel de bine, totusi eu inteleg cel mai bine ceva dupa ce experimentez. Revenind la Carrie, astazi imi este foarte usor sa inteleg de ce a fost mereu Mr. Big si de ce Aidan nu a avut niciodata o sansa reala....Sigur, vorbim despre un serial, despre o fictiune...dar sunt convinsa ca exista in intreaga lume milioane de Carrie, care au renuntat la Aidan-ul lor pentru un Mr. Big calator...care au refuzat sa fie linii drepte, si au indraznit sa urce si sa coboare in cautarea iubirii complete..

Inchei cu doua citate din Carrie:

"I am someone who is looking for love. Real love. Ridiculous, inconvenient, consuming, can't-live-without-each-other love. "

Later that day I got to thinking about relationships. There are those that open you up to something new and exotic, those that are old and familiar, those that bring up lots of questions, those that bring you somewhere unexpected, those that bring you far from where you started, and those that bring you back. But the most exciting, challenging and significant relationship of all is the one you have with yourself. And if you can find someone to love the you you love, well, that's just fabulous.

m.