3 ianuarie 2013

[Terapie cu] Unde de soc

Diagnostic: Tendinopatie calcifianta
Cauze: necunoscute
Indicatii: Terapie cu unde de soc- minim 4


...si am plecat fericita cu ideea ca voi scapa curand de durerile care uneori imi fac bratul imobil (nu stiam ce urmeaza..)

Astazi m-am prezentat la prima sedinta (care este de altfel si foarte scurta..doar 3 minute) plina de entuziasm. Asistenta incepe sa-mi explice in ce consta procedura si ma avertizeaza ca poate fi dureroasa pe alocuri (timp in care eu imi zic in gand- facand clar pe desteapta- ca mai rau decat ma doare deja nu este posibil). HaHaHa! Dar de durere de-ti vine sa plangi, ai auzit, ma cherie?...Acum da :)

Si ca sa ma concentrez pe altceva si sa uit ca mi se inmoaie picioarele si ca-mi chinui buzele (nevinovate) prea tare...m-am gandit la acest tratament ca la o metafora (foarte violenta) pentru ce zice O. mereu: "vestea buna atunci cand esti la fundul sacului este ca mai jos de atat nu te mai poti duce"...Si parca repetandu-ti asta incepe sa creasca speranta si-ti vine puterea. Si clar ca ma intrebam tot timpul "Oare cat mai dureaza?", iar cand s-a terminat am zis "Ah! Atat de repede? Se putea si mai rau".

Am invatat anul trecut sa accept tot ce se intampla ca fiind trecator. Am invatat sa imi port atat fericirile, cat si tristetile cu impacare (nu resemnare!) si cu rabdare. Multe luni din anul trecut mi-am pus aceeasi intrebare, "Oare cand o sa fie altfel?" si cand a fost, am intrat in panica pentru ca aveam un gol cu care n-am stiut mult timp ce sa fac...concentrandu-ma pe rezultat, ratez de multe ori parcursul ( si odata cu el, invatatura).

Prima sesiune s-a terminat cu bine, iar eu am plecat cu aceasta intrebare: oare doar aplicand "unde de soc" putem sa ne inaltam mai sus decat eram? Putem aprecia binele doar dupa ce am cunoascut opusul lui? Si daca da, cine decide cate sedinte de unde de soc are nevoie fiecare dintre noi in aceasta viata?

M.