27 mai 2013

Nu mai e timp...

------//////---------//////---------///////---------




timp e nu acum


teama fie nu-ti sa ca, hotarasti te sa ca, concert un de timp ai sa ca, alegeri primele printre fiu sa ca, parc in inghetata o la scoti ma sa placea ti-ar ca scrii sa-mi ca, vezi ma sa doresti sa-ti ca, dorul duci sa-mi ca, plec sa asteapta-ma bine mai


*** daca gandesti "de asta mi-era teama", te-am ghicit, dar nu imi pasa...

20 mai 2013

It's complicated!



Totul este extrem de complicat in ziua de asta, supravietuirea in sine a devenit o provocare mult prea greu de gestionat pentru multi. De cand s-a demonstrat ca exista altceva dincolo de alb sau negru, "complicatul" a devenit o moda. Ne etichetam relatiile, statutul social, iubirile, visele si dorintele ca fiind complicate si parca asta ne da un bonus de intelegere din partea celor din jur. Label it and so it is! Dar oare sunt chiar toate lucrurile atat de complicate sau in societatea actuala suntem dispusi sa facem tot mai putine eforturi pentru lucrurile/oamenii pe care ni le/ ii dorim?

Traim intr-o lume plina de oportunitati si de multiple optiuni; ne hranim cu povesti de succes fara sa le cunoastem cu adevarat istoria si tanjim dupa lucruri exceptionale care ar trebui sa vina la noi doar pentru ca meritam. Renuntam tot mai usor la oamenii si relatiile din jurul nostru cu gandul ca data viitoare vom intalni pe cineva mai bun de atat, mai potrivit de atat, mai aproape de idealul nostru....si abia atunci vor inceta lucrurile sa fie complicate. Putem trai cu iluzia asta o vreme, dar cel mai bine ar fi sa ne trezim la timp...la timp pentru a realiza ca albul se confunda cu griul deschis si negrul seamana cu maroul puternic in lumina unui bec mai chior....totul tine de perceptie. Putem insira un milion de motive inventate pentru fiecare lucru complicat din viata noastra la care o alta persoana sa vina sa propuna solutii (valide chiar) si atunci sa ramanem fara argument. Chiar si in astfel de situatii ne vom incapatana sa spunem ca "nu este atat de usor precum pare" si ca de fapt lucrurile sunt "mai complicate de atat". Si o sa repetam povestea asta de atatea ori pentru noi insine in oglinda incat o sa credem in zidurile pe care le-am creat singuri; aceleasi ziduri care ne vor sufoca peste un timp, prinsi in propria panza de paianjen.

Nu cred in lucruri complicate si rareori mi-am definit interactiunile in astfel de termeni. Daca omul a ajuns pe luna, daca iubirea a depasit handicapuri fizice si a nascut copii frumosi si sanatosi, daca exista tehnologie care sa aduca oameni din colturi opuse ale lumii mai aproape, daca nevazatorii vad lumea in imagini mai autentice decat le vede restul populatiei, daca exista dorinta si un pic de vointa exista mereu si o solutie (nebuna, dar buna). Cred ca unele lucruri se intampla mai greu decat altele, cred ca sunt situatii in care e nevoie de efort sustinut pentru a obtine un rezultat, cred ca uneori poate sa para o actiune fara sens, dar asta nu inseamna ca nu merita efortul. Poate ca in viata lucrurile sunt "gradate" in functie de dificultate si apar in viata noastra in momentul in care avem toate resursele sa gestionam provocarea. De ce sa ne educam sa fim pierzatori programandu-ne creierul sa gandeasca in termeni de "complicat"/ "necomplicat"? Este ca si cum ai spune "implica-te in directia X" si "e prea greu sa faci Y, mai bine las-o balta" fara ca macar sa incerci.

Concluzionand, as spune ca ne complicam vietile inutil, ne pierdem in ganduri fara sens, analizam pana ametim si apoi o luam de la capat. Traim mai putin si deloc autentic, pentru ca este "prea complicat". Ne visam mari jucatori de performanta, dar stam toata viata la marginea terenului fara sa indraznim vreodata sa iesim in teren si sa infruntam necunoscutul. Este foarte complicat sa faci lucrurile sa fie simple si atat de simpla   ar fi experienta unei vieti mai putin complicate. Asa ca vin cu o propunere: haideti sa fim! Haideti sa ne permitem sa gresim sau sa ne inselam! Haideti sa fim curajosi si mai putin activi! Haideti sa indraznim sa alegem adevarul nostru pe care sa nu-l mai tavalim in nisip. Haideti sa fim frumosi si generosi, nebuni si pasionali, calzi si autentici! Haideti sa fim simpli si atat!

*** Mentiune: lupul moralist este in alta parte. Ma complic si eu de zece ori mai mult decat altii. Vreau mereu doar ce nu am si sunt cam in contratimp. Incerc sa nu raman pasiva la lucrurile din jur, dar, de cele mai multe ori, temerile imi pun piedica pe scara spiralata a dorintelor. Ce fac insa este sa ma feresc de eticheta de complicat...si incerc sa o folosesc rar spre deloc. Uneori imi iese, alteori nu pentru ca...it's complicated! :)


14 mai 2013

Fata frumoasa care traia in tara fara oglinzi

Avea un zambet cuceritor si o privire "mori" draguta.
Era delicata si foarte dezorientata.
Avea ganduri diverse si purta nori deasupra capului.
Era linistita ca o apa statatoare, dar ascundea involburari de fluviu la varsare.
Cauta, se cauta.
Era, dar nu era.
 Inota in singuratate adanca.



10 mai 2013

Sprit de (prima)vara


Prea goala si prea plina ma plimb aiurea pe stradute mici
Nu e tristete, dar nici fericire nu-i
Am fluturi multi in cap, nu in stomac
In stanga, in dreapta, in spate, in fata e gol
Mi-am pierdut talentul de povestitor
Nu mi-e prea dor de el, mi-e dor de noi (joc de cuvinte)
Ascult cu drag si cu placere in tacere; o tacere apasatoare 
Imi caut viata ca sa o pot colora strident
Imi caut drumul ca sa il urc in avion
Imi beau cafeaua cu pofta in bataia soarelui
Visez la dimineti alintate la mare sau la munte
La nopti nedormite si puls accelerat
La concerte in aer liber si calatorii cu trenul
Prea plina si total goala ma plimb cu pofta prin camerele sufletului tau.