9 martie 2014

One day


Cand l-am vazut prima data mi s-a parut un film trist...si cam atat. Acum mi s-a parut o poveste frumoasa si speciala...si cam atat. Nu m-a facut sa zambesc senin la sfarsit, pentru ca este o poveste apasatoare, dar am putut sa o privesc din alta perspectiva. Una mai optimista, mai degajata. Am acelasi gand acum, ca si atunci cand l-am vazut prima data. Ma intreb de ce ne trebuie ani si o serie de greseli ca sa recunoastem omul potrivit? Oare trebuie sa fie intai suferinta si departare ca sa fie apoi fericire maxima? Cine mai stie... 
Am vazut Londra de data asta, am vazut rabdare si prietenie, am vazut un om care a ales mereu vulnerabilitatea si nu s-a jucat cu masti in fata OMULUI pe care il iubeste de la distanta. Am vazut incercare de viata independenta, am vazut putere si determinare, feminitate si slabiciune. 
Am vazut un film aparte la care ma voi intoarce mereu cu drag.